Rețetă de borș din tărâțe de grâu și mălai: borș de casă tradițional, pas cu pas
Rețeta de borș din tărâțe de grâu e simplă: pentru 5 litri de borș ai nevoie de 500 g de tărâțe de grâu, 200 g de mălai și 5 litri de apă fiartă și răcită până e călduță. Amestecul fermentează 2–3 zile la temperatura camerei, apoi se strecoară și se ține la frigider. Mai jos e rețeta tradițională, cu pâine neagră, leuștean și crenguțe de vișin, plus fermentarea, păstrarea și precauțiile de care e bine să știi.
Ce este borșul de casă?
Borșul e lichidul acrișor obținut prin fermentarea tărâțelor de grâu în apă, alături de mălai. În Moldova, Muntenia și Oltenia, cu el se acresc ciorbele de generații. Față de oțet sau de sarea de lămâie, borșul dă o aciditate mai rotundă și gustul pe care mulți îl numesc, simplu, „de acasă”.
Fiecare casă avea felul ei de a pune borșul: cu pâine, cu leuștean, cu crenguțe de vișin sau cu frunze de viță. Tărâțele veneau de la moară, în saci, odată cu făina. Ale noastre vin tot de la moară: tărâțele integrale de grâu sunt măcinate la comandă. Cooperativa Agricolă Biruința Olteniei a fost înființată în 2018 de cinci membri fondatori, în comuna Dobrun, județul Olt. Cultivăm grâu Glosa și secară Suceveana, soiuri românești, și le măcinăm lent, fără amelioratori, la moara noastră cu pietre. Despre cooperativă au scris și cei de la Economie Rurală.

Ingrediente pentru 5 litri de borș de casă
- 500 g de tărâțe de grâu
- 200 g de mălai; noi folosim Mălaiul țărănesc, grunjos
- 5 litri de apă fiartă și răcită până e călduță
- 2–3 felii de pâine neagră sau de secară, ca maia
- 1 legătură de leuștean, verde sau uscat
- câteva crenguțe de vișin sau frunze de viță-de-vie
În loc de pâine, poți folosi ca maia 2–3 linguri de huște de la tura trecută sau o cană de borș vechi.

Rețeta de borș din tărâțe de grâu, pas cu pas
- Alege un borcan de 6–8 litri sau un vas de lut, spălat bine și opărit. Lasă loc liber deasupra: la fermentare, borșul face spumă.
- Pune în vas tărâțele, mălaiul, pâinea și plantele.
- Toarnă apa călduță și amestecă cu o lingură de lemn. Nu folosi apă fierbinte, pentru că poate opri fermentația.
- Acoperă vasul cu tifon sau cu o farfurie și lasă-l într-un loc călduț, ferit de curent.
- În 2–3 zile, borșul capătă un miros plăcut, acrișor, iar tărâțele se lasă la fund.
- Gustă: când e destul de acru pentru tine, amestecă și strecoară borșul printr-o sită deasă sau prin tifon.
- Toarnă-l în sticle sau borcane curate, bine închise, și ține-l la frigider.
Cât fermentează borșul?
De obicei 2–3 zile, la temperatura camerei. Borșul e gata când e acrișor, miroase plăcut și se limpezește, iar tărâțele s-au lăsat la fund. Într-o încăpere răcoroasă durează mai mult, iar cu huște sau cu borș vechi ca maia fermentația pornește mai repede, uneori într-o singură zi.
Ce sunt huștele și cum le păstrezi?
După ce strecori borșul, pe fundul vasului rămân tărâțele fermentate. Se numesc huște și sunt maiaua pentru tura următoare.
Păstrează 2–3 linguri de huște într-un borcan, la frigider, și pune-le peste tărâțe proaspete, mălai și apă călduță la următorul borș. Bunicile uscau huștele întinse subțire și le păstrau până la tura următoare: așa se dădea borșul mai departe, de la o gospodină la alta.
Cum păstrezi borșul de casă?
Borșul strecurat se ține la frigider, în sticle sau borcane curate, bine închise. Folosește-l cât timp are miros curat și gust acrișor. Dacă apare mucegai colorat sau un miros de stricat, aruncă-l.
Cum folosești borșul în ciorbă?
Borșul se fierbe separat, cu spuma luată, și se pune în ciorbă la final, când legumele și carnea sunt gata. Pentru o oală mare de ciorbă se folosește de obicei în jur de 1 litru de borș; pune-l treptat și gustă.
Cine ar trebui să evite borșul de casă? Contraindicații
Borșul din tărâțe de grâu e un aliment fermentat, acru, făcut din grâu. De aici vin câteva precauții:
- conține gluten din tărâțele de grâu, deci nu e potrivit pentru persoanele cu boală celiacă sau care trebuie să evite glutenul;
- e acid, așa că dacă ai gastrită, ulcer sau reflux, întreabă medicul înainte să-l bei sau să-l folosești des;
- e un produs fermentat în casă, nepasteurizat: lucrează cu vase curate, păstrează-l la frigider și aruncă-l dacă face mucegai.
Borș de casă: beneficii și ce înseamnă cura cu borș
Pentru borș nu există mențiuni de sănătate aprobate în Uniunea Europeană, așa că nu-i promitem efecte. Ce putem spune sigur: e un acru natural, obținut prin fermentare, care înlocuiește oțetul sau sarea de lămâie în ciorbe și le dă gustul tradițional.
„Cura cu borș” e un obicei popular: un pahar de borș băut zilnic, o perioadă. Dacă vrei să o încerci, vorbește întâi cu medicul, mai ales dacă ai probleme cu stomacul.
Alte feluri de a folosi tărâțele, în iaurt, în pâine sau în chiftele, găsești în articolul despre tărâțele integrale. Despre mălaiul grunjos și de ce îl lăsăm cu germene am scris în articolul despre mălaiul degerminat și nedegerminat.
Întrebări frecvente
Cât mălai se pune la borș?
200 g de mălai la 500 g de tărâțe de grâu, pentru 5 litri de apă. Mălaiul ajută fermentația și dă borșului gust.
Se poate face borș fără huște?
Da. La prima tură, maiaua poate fi o felie de pâine neagră sau o lingură de drojdie, cum se făcea în rețetele vechi. Fermentația durează tot 2–3 zile.
De ce nu s-a acrit borșul?
De obicei e prea frig în cameră sau apa a fost prea fierbinte la început. Mută vasul într-un loc mai cald și mai așteaptă o zi.
Cât borș se pune în ciorbă?
În jur de 1 litru pentru o oală mare de ciorbă, fiert separat și adăugat la final. Pune-l treptat și gustă, pentru că aciditatea diferă de la o tură la alta.
Se poate bea borșul simplu?
Da, mulți îl beau rece, ca pe o băutură acrișoară. Dacă ai probleme cu stomacul, întreabă întâi medicul, pentru că borșul e acid.
Articol scris de Alexandru Ignat, membru fondator și președinte al Cooperativei Agricole Biruința Olteniei, responsabil de făina și mălaiul cooperativei. Cantitățile urmează rețeta tradițională de borș din tărâțe și mălai, folosită de generații în gospodăriile din sudul țării.
